Pornesc iar spre Castel. Treceam in anul III si stiam deja cum e ...
Nu mai era chiar asa de fascinant ca in prima zi cand ma intrebam inebunite daca o sa pic la Ochi-de-Soim sau la Viperini.
Totusi nu pot spune ca nu a fost interesant , caci in timp ce ma plimbam linistita printre scaune, am obseravat ceva lucind pe podea.
M-am apropiat mai mult si nu-mi venea sa-mi cred ochilor!
Era o bagheta!
O bagheta magica! lunga de 80 de cm din par de unicorn.!
Nu vroiam sa intreb pe nimeni daca a avut-o in posesie. Nu din rautate si din simplul fapt ca multi ar fi putu pretinde ca e a lor . Aveam ca atunci cand voi ajunge la Castel sa-mi intrebi prietenii si colegii pe care-i stiu avand o latura buna daca e a lor si daca nu ... Ei bine , nu-mi strica o bagheta de rezerva!
Chiar si asa deodata incepu sa tremure. Am tinut-o in cealalta mana dar si atunci a facut-o. Nu tremura intr-o anumita directie si doar o facea!
Apoi am inteles...
Cineva m-a prins si incerca sa mi-o smulga din mana!
